Salata de filme

Glume de tot felul, unele cu intelesuri ascunse si total neortodoxe. Muzica superba, tot filmul nu am facut altceva decat sa dansez, sa cant si sa rad. 

      A fost odata ca intotdeauna si niciodata un Steven Seagal. Acelasi, cum si-l imaginau mamele noastre cand au descoperit televiziunea de la sarbi: badass calm si carismatic cu explozie intarziata. Aparent e si retro, ca si-a pastrat aceeasi imagine de 20 de ani incoace. Imi aduc aminte de primele filme pe care le-am vazut cu el, pe vremea cand era Nico si nu purta seapca sau batic de cartier ca sa-si ascunda chelia sub coolness-ul care-l incerca in tentativa de a area credibil si veritabil din strada. Era politist, era smecheros rau, pe vremea aia inca mai incasa si lovituri si nu era indestructibil... Zic asta pentru ca orice fan Seagal care se respecta ii cunoaste evolutia in mitul invulnerabilitatii.

    Acum, cu cat a inaintat mai mult in varsta, n-o mai ia in freza. Pesemne, e prea experimentat... Cine stie? Ideea de baza e ca dupa vreo 5 ani in care tot ce-a filmat a mancat balega de cal aburinda, acum a aparut A dangerous man. (cu un surprinzator aproape 6 nota pe imdb)

     Povestea e cam aceeasi cu toate filmele lui, urmand probabil propria-i reteta de succes, din epoca de aur a anior 80. Baiatu' bun, fost militar / politist, e bagat la pusarie pentru ceva inscenare. Nu cracneste, nu se vaita, mai ca-ti lasa impresia ca el de fapt chiar vrea sa fie acolo. Cine stie, poate-i plac baietii... In fine, intr-un final, iese. Si iarta da' nu uita. Caracterul "razbunator" intr-una sau mai multe valente a fost intotdeauna prezent in filmele lui Seagal (inclusiv in seriile cu "Nico" si "Sechestrati in ...") si nu lipseste nici de aici.

     Diferenta e ca dupa rahateala lui anterioara in care se simte samurai intre zombie epileptici de origine mioritica (da, juma' de distributie din Against the dark  - un 3.4 supraevaluat de nostalgici -  e alcatuita integral  de romani; Claudiu Bleont chiar are caeva replici, jucand un savant nebun cu fiica infectata), filmu' asta chiar pare reusit. Bine, nu-i chiar atata de reusit, da' sa-i zicem bocanc in tara cizmelor de cauciuc.

     Filmul are:

     Storyline: omu' iese de la parnaie, asista la un asasinat de politist, intamplator alaturi de copilu' de mafiot rus, mafia chineza da sa-si acopere urmele, se lasa cu rapiri, trozneli, batai ca-n filmele cu Jackie Chan (ca testosteron si gloante sunt in film de-ti ies pe ochi), baietii rai pierd, Seagal isi primeste gagica in nurii goi  la sfarsit si toata lumea se pune fericita la culcare. The end.

     "Usor" e o evaluare relativ adecvata a filmului, avand in vedere ca povestea e arhi-rasufata, actiunea e complet stereotipica si totul e la fel de imprevizibil ca locatia unui bloc cu zece etaje (oare ce-o sa se-ntample cu el peste 4 ore, se muta 3 metri mai la dreapta?  -  si asta fara stimulenti naturali gen Haiti sau Vrancea).

     Pratic nu prea gasesti chestii subtile de care sa faci misto pentru ca filmul e oarecum sarac in esenta lui, atat intelectual cat si spiritual. Mai rustic, din topor, asa. Tot ceea ce face e sa propovaduiasca cultul invulnerabilitatii lui Seagal intru eternitate. In rest, ar mai putea sa-ti foloseasca cu succes pe post de audio book la ore tarzii in noapte, in timp ce adormi la el ...

     Multi dintre voi, cei care ne veti trece de pragul blogului, veti vedea ca aparent, asta e doar un alt blog intre cele deja mai mult decat suficiente bloguri pe nisa lor : recenzia de filme. Practic asta vom face si aici, dar intr-un mod mai aparte. Si o s-o luam pe rand, explicandu-ne motivatia si modalitatile.

     Ce vom gasi?

     Aici veti gasi recenzii de filme. Tot ce ne pica la indemana. In esenta, noi  - echipa -  nu plecam la drum cu un bagaj de prejudecati, asteptari si consideratii in materie de notorietate cinematografica. Fiecare film isi va primi sansa si va fi pus negru pe alb la disectie, indiferent de regizori, actori, promovare, notorietate, nota pe imdb, cinemaRX sau Marele Ecran si asa mai departe.

     De ce inca un blog pe nisa recenziei de film?

     Pan-aici e bun, o sa ziceti ca nu se-ntampla nimic deosebit. Partea interesanta e ca motivatia noastra a fost ca toate paginile de recenzii de filme au un aer sobru, elegant si serios. Si se poate vedea cu ochiu liber ca nu-i si cazul de fata, inclusiv prin template-ul grafic ales.

     Dar asta nu inseamna ca vom face treaba de mantuiala. Nici pe departe! Pentru ca toate recenziile de film din online sunt facute la modul serios si pragmatic, vom incerca sa evitam cu cat mai mult cu putinta abordarea seriozitatii si vom scoate la lumina partile amuzante. Un fel de "dark side of the force" in randu recenzorilor de film, prestand munca in folosul comunitatii...

     Cum adica "partile amuzante"?

     Modul de administrare a pastilei de recenzie nu va fi pe modelul "pilula albastra sau pilula rosie". Mai degraba ambele luate la un loc si trase pe nas pentru efectul halucinogen generator de zambete. Suna ciudat, dar veti intelege pe parcurs.

     Vom lua la 3 pazeste:

     Vom incerca sa citim partitura amuzanta de printre randuri cu si pentru voi. Si vom face asta de preferinta cu sarcasm, ironii, exagerari voite sau comparatii care sa faca experienta review-ului una relaxanta, placuta si amuzanta.

     Pentru ca seriozitatea celorlalte recenzii de film ne atinge rareori la glanda ilarianta si tuturor le place sa imbine utilul informatiei cu placutul abordarii ilare si  - zicem noi -  si de perspectiva diferita fata de "concurenta", ne vom da silinta sa nu dezamagim in abordarea pionieristica pe care ne-am propus-o.

     Asadar, sa zambim mult si bine!  :)